Oana(5)

fototapet-floral-vlies-trandafiri-albi-delicati-8368424De cand Mihai intrase in viata mea totul mi se parea usor! Eram cu adevarat fericita. Radiam pur si simplu! Chiar si tata observase acest lucru. Din acest motiv nu s-a opus prieteniei mele cu Mihai, chiar daca acesta era cu 5 ani mai mare ca mine.
Mama ca de obicei nu era de accord…nu puteam intelege de ce! Intr-o zi la telefon mi-a spus:
-Mihai nu este un baiat de nasul tau!
-Mama, dar nici macar nu-l cunosti!
-Nici nu trebuie. Mi-a povestit tatal tau despre el. Stiu destule! Tu meriti un alt fel de baiat, unul mai stilat, nu unul ce lucreaza pe santier…auzi! Muncitor! Dar e stricator la cer! Fata mea sa se intalneasca cu un muncitor…Tu trebuie sa inveti!
Atat a spus si mi-a inchis telefonul, fara nici un drept la replica…
Nici nu stiu cum a trecut clasa a IX-a. cu toate ca relatia mea cu Mihai imi ocupa tot mai mult timp, am reusit sa iau premiul trei. Vacanta de vara se anunta frumoasa…
-Pentru ca mi-ai facut asa o surpriza frumoasa si ai luat premiul trei, am cumparat pentru tine si Mihai doua bilete la mare, mi-a spus tata in ziua in care am avut premierea.
Am ramas fara cuvinte, chiar nu ma asteptam…
-Dar…
-A, exista un dar…
-Pentru ca mama ta sa stea linistita ca nu vei face cine stie ce prostii pe acolo, veti merge la mare impreuna cu tusa Nina.
-…
-Nu spui nimic? Nu te bucuri?
-Ba da! Stii cat de mult imi doresc sa vad marea…dar cu tusa?
-Este dorinta mamei tale si o vom respecta! Macar atat!
-Bine tata, am spus cam cu jumatate de gura.
Mai spre seara, cand m-am intalnit cu Mihai i-am dat vestea:
-Mergem la mare!
S-a uitat mirat la mine…
-Da! Tata ne-a cumparat bilete! Vom pleca in trei zile, a rezolvat la serviciu, vei putea pleca linistit…
M-a sarutat apasat pe buze si mi-a spus emotionat:
-Tu stii ca eu n-am mai vazut marea pana acum?
-Nici eu…
-Atunci va fi cea mai frumoasa vacanta!
-Nu prea cred…
-De ce? Nu-ti place la mare?
-Ba da, dar…
-Dar ce?
-Va mai merge cineva cu noi…
Mihai m-a privit nedumerit:
-Cine, tatal tau?
-Nu,n-o cunosti…tusa Nina, sora tatei…
-Hmm!
-Mai mergem?
-Mergem! Cum sa nu mergem? Nu fi prostuta…vom salva noi, cumva situatia si vei vedea ca ne vom distra pe cinste.
-Dar…
-Ai incredere in mine! Va fi bine!
-Promiti?
-Promit!
M-am ridicat pe varfuri si l-am sarutat tandru pe obraz…El m-a apucat strans de mijloc si cu dorinta m-a sarutat. Sarutul a devenit din ce in ce mai patimas, iar eu simteam ca ma topesc in bratele lui. Cu varful de getelor mi-a mangaiat usor gatul, cobarand apoi spre sani…
-Mihai! Suntem in parc, pe banca, lumea se uita la noi! am spus rusinata.
El parca nici nu ma auzea… Mana i-a coborat spre fusta, pe genunchi si si-a facut loc usor sub fusta…
Eram terminata! As fi vrut sa fiu cu el acasa. Cat de mult il doream in acea clipa!
Am auzit langa noi o voce ce spunea “Copii nerusinati!”
M-am dezmeticit brusc si i-am scos mana de sub fusta, l-am impins departe de mine…privirea lui era a unui om drogat, beat… am presupus ca e beat de iubire…
-Nu-mi spune ca nu vrei si tu!
-Mihai! Nu am spus ca nu vreau…dar nu aici, nu acum…
-Hai la mine!
-Nu!
-Atunci inseamna ca nu ma iubesti! Tu stii cat te iubesc eu? Te-ai intrebat vreodata?
-Ma iubesti? Dar nu mi-ai spus niciodata!…
-Trebuie sa-ti spun? Uita-te la mine! In ce stadiu m-ai adus…nu mai mananc, nu mai dorm…
-Mihai!…
-Du-te sa nu te mai vad! Iti bati joc de mine!
-Mihai, dar nu-nteleg!
-Ce nu intelegi? Nu vezi ca te doresc ca un nebun?
-Mihai, dar n-am vorbit niciodata despre asa ceva, despre iubire, despre…
-Ce vrei sa vorbim?
Ma uitam in jur…Lumea se oprise si ne privea intrebatoare. Mihai tipa! Un domn m-a intrebat:
-Aveti nevoie de ajutor domnisoara? Va supara acest tanar? Aveti nevoie de ajutor?
-Cine s-o supere, ba? Eu? Ce te bagi tu in discutia noastra?
-Eu am intrebat-o pe domnisoara daca o pot ajuta…
-Tu sa taci! Domnisoara e prietena mea, spuse Mihai si se repezi spre domnul respectiv…
Nu am avut timp sa reactionez… Mihai deja il lovise…
-Mihai!!!
Probabil ca a realizat ce a facut ca s-a lasat in genunchi si a inceput sa planga:
-Vezi ce m-ai pus sa fac?
Ma privea cu ochii goi, iar eu nu stiam cu ce gresisem…
Am incercat sa-l ajut pe domnul lovit:
-Va simtiti bine?
-Lasa-ma! Asa imi trebuie daca ma bag intre doi indragostiti!
-Va rog sa ma iertati!
-Tu nu ai nici o vina! Parerea mea e ca prietenul tau e nebun…Ar trebui sa te mai gandesti daca mai stai cu el sau nu. Parerea mea! Tu faci ce vrei copilo!
L-am privit cu repros, dar el nu a mai spus nimic si a plecat…
M-am intors spre Mihai. Nu mai plangea…
-Ce dobitoc! a spus Mihai si mi-a intors spatele.
Am ramas singura in parc… M-am prabusit pe o banca si am inceput sa plang. Nu imi pasa ca lumea ce trecea pe langa mine ma privea ca pe o ciudata… eu simteam nevoia sa plang…
Am ajuns tarziu acasa si am incercat sa ma ascund cat mai bine de tata, pentru nu a afla de mica noastra patanie. Nu vroiam sa ma fac de ras.
Am avut o noapte alba, in care incercam o sumedenie de scenarii in care eu ma impacam cu Mihai sau in care il anuntam pe tata ca nu mai mergem la mare…
Am reusit sa adorm spre dimineata… Cand m-am trezit eram inconjurata de trandafiri albi. Tata complotase impreuna cu Mihai si mi-au impodobit camera. Tata nici macar nu a intrebat care e motivul pentru care Mihai ar dori sa faca un astfel de gest, dar Mihai i-a spus ca e surpriza la care visa de cand m-a vazut prima data. Smecherul!
L-am iertat! Inima mea nu putea trai fara el…
Marea ne astepta…


Un gând despre “Oana(5)

  1. Pingback: Oana (6)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s